n&

oamenii sunt rai. toti oamenii. da, trebuie sa acordam oricui prezumtia de nevinovatie pana la proba contrarie, dar indiferent ce ii starneste, oamenii sunt rai. nu mai are rost sa dau exemple. spun doar ca vorbesc despre toti acei oameni pe care ii iei sub aripa ta, ii ajuti,ii sprijini, ii ridici, esti legat de toate experientele si implinirile lor si la momentul in care ar trebui sa iti intoarca intr-un fel sau altul favorurile nu mai recunosc nimic. uita tot ceea ce ai facut bun pentru ei, se transforma din Oameni in creaturi ingamfate si afurisite care te jignesc si care tin sa iti arate pana in ultimul moment ca sunt fiinte nepasatoare si reci. ca nimic din ce le amintesti tu nu s-a intamplat de fapt si ca tot ceea ce ei au si stiu li se datoreaza doar lor. tu nu ai decat sa te reculegi asa cum poti, sa nu suferi prea mult de la socul provocat si sa treci mai departe. te ridici, iti spui pentru a n-a oara ca nu mai gresesti in felul asta, nu te mai increzi, nu mai faci nimic pentru nimeni doar de dragul de a face, te inaspresti atat cat poti si gata. si totusi e pacat ca se intampla lucrurile asa. atunci cand ajuti pe cineva din inima si esti de partea lor pana la sfarsit, sfarsitul sa fie atat de brusc si de cumplit? pe mine nu inceteaza sa ma surprinda rautatea oamenilor cand vine vorba de recunostinta. cand vine vorba sa dai inapoi ceea ce ai primit, sa rasplatesti mana ce ti s-a intins asa cum poti si cum ti se cere... nu cred ca as putea sa fiu asa vreodata. cu toate astea...ma ridic si trec mai departe, promitandu-mi a n-a oara ca nu mai gresesc asa...