oameni geniali

se intampla din cand in cand...de fapt nu e bine spus din cand in cand... se intampla rar , sa intalnesti pe drumul pe care ti-l alegi, cate un om deosebit. un om cu o forta extraordinara , cu o prezenta foarte puternica si o personalitate absolut fascinanta. asa mi s-a intamplat mie zilele trecute. sa fiu fascinata pur si simplu de povestile unui domn. era exact ce aveam nevoie ca sa merg mai departe si mi-a dat exact curajul si mai ales increderea ca fac bine ceea ce fac si ca merita sa aprofundez. merita sa imi doresc mai mult si mai mult ca sa ajung mai departe. mai am foarte multe de invatat in domeniul asta si mai am foarte multe de tras, asta stiu. dar si faptul ca am inceput atat de devreme si faptul ca am sansa sa invat de la cei mai buni imi da o satisfactie foarte mare. cred ca nu mi-am dorit niciodata nimik asa de tare in toata viata mea cum imi doresc sa reusesc aici. sper din tot sufletul ca drumul asta sa ma duca undeva, sper sa am mereu de la cine fura meseria, sper mai ales sa nu dezamagesc. nici pe cei din jur si nici pe mine.si sper sa le pot multumi celor care ma ajuta acum.
si apropo, daca tot am zis mereu ca eu nu am un motto sau vreo zicala rasarita care sa insemne ceva pentru mine , cred ca de acum inainte am , si mi se pare tocmai buna de tinut minte mereu : ai grija pe cine calci ca sa ajung sus, pentru ca te vei intalni cu ei la coborare. genial!!!

graduation

am avut cursul festiv la facultate. a fost placut ...nu neaparat sa purtam toti robele imense si tichiute , dar faptul ca ne-am vazut toti , ne-am vazut altfel, parca am fi putut chiar sa ne imprietenim atat de binevoitori eram. s-au tinut niste discursuri ale bosi-lor institutiei care e Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad,ne-am amuzat toti pentru ca in timp ce ni se transmitea cat de mandri trebuie sa fim pentru ca am absolvit o facultate de mare prestigiu,de fapt noi stiam ce se afla dedesubt... bull-shit!!!
a fost dragut si faptul ca m-am raintalnit cu niste persoane care la inceputul facultatii , cred eu, imi erau prieteni...ne-am racit intre timp , dar m-am simtit bine sa ii revad ,sa vorbesc cu ei.
a fost si mai misto faptul ca am iesit cu totii la o bere-2-3 dupa cursul festiv. am ras ,am povestit tot , felul, am comentat, am discutat...mi-a placut. partea proasta e ca eu una a doua zi la ora 7 si 15 aveam tren spre targu mures pentru job.asa ca am dormit 3 ore m-am trezit , m-am impachetat si dusa am fost.a fost groaznic drumul...murdar,nu am putut dormi deloc, am avut in compartiment 3 batrani, unul dintre ei mirosea destul de rau, iar altul era semi-surd si urla tot la 2 cuvinte...anyway bine a fost si momentul in care am ajuns la destinatie...

de ziua mea

ehi...a fost ziua mea... pe 4 mai... am mai crescut cu un an :D . bineinteles ca nu putea sa scape fara chef. asa ca eu am avut 2 chefuri. unul cu grupul de prieteni pe care ii am la conversation club si unul cu prietenii mei cu care ies de obicei.
primul a fost foarte ok, cu exceptia faptului ca eu una nu eram tocmai fresh dupa ce doua nopti la rand am tot petrecut ( nu neaparat de ziua mea , desi s-au legat). eram super obosita... am stat cumintei la masa, am mancat , s-a baut putin , s-au discutat tot felu am primit cadouri foarte dragutze... foarte frumos.
sambata am schimbat placa total. am mers la padurea ceala cu corturile. cu mancare ,bautura, parca mai multa voie buna :D si a fost foarte fain. nu cred ca are rost sa mai precizez unele incidente sau unele faze care m-au facut sa imi reconsider pozitia si parerea fata de unele persoane. oricum una peste alta m-am bucurat si m-am simtit foarte bine.
nush ce altceva sa mai spun... poate as putea sa vb despre faptul ca pe masura ce inaintez in varsta , odata cu cateva lucruri foarte bune vin si lucruri mai neplacute. si aici vorbesc in primul rand despre faptul ca nu mai simt si nu ma mai bucur asa de mult de sarbatorile mari si de ...ziua de nastere. craciunul nu mai e craciun, pastele nu mai sunt ce au fost, ziua mea nu mai e nici cum ... adica lipseste bucuria aia naturala 100% caracteristica evenimentelor de felul asta, care te face sa fii fericit pur si simplu , te imbogateste si cu siguranta te face sa vezi altfel lucrurile si sa iti amintesti mult mai frumos in timp... ei... asta a lipsit si acum ca si anul trecut... nu stiu daca o sa mai pot aduce vreodata in viata mea feelingul asta pierdut. poate cand o sa am eu copii... sau poate chiar niciodata.